Decizia de îndepărtare a bustului lui Octavian Goga din municipiul Iași a stârnit reacții puternice în spațiul public și politic. Deputatul S.O.S. România de Olt, Mihai-Adrian Țiu, a transmis o declarație în care acuză o „rescriere periculoasă a istoriei” și un precedent care ar putea afecta identitatea culturală națională.

Îndepărtarea bustului poetului și fostului om politic Octavian Goga din municipiul Iași a reaprins dezbaterea privind modul în care România își gestionează trecutul și simbolurile istorice. Decizia a venit în urma unor solicitări formulate de o asociație care a invocat pozițiile controversate ale lui Goga din perioada interbelică. În acest context tensionat, reacțiile nu au întârziat să apară.

Printre cele mai dure poziții se numără cea a deputatului S.O.S. România de Olt, Mihai-Adrian Țiu, care a transmis o declarație de presă amplă, criticând atât decizia autorităților locale, cât și cadrul legislativ în baza căruia aceasta ar fi fost posibilă. Parlamentarul consideră că gestul nu este unul izolat, ci parte a unui fenomen mai amplu de eliminare a simbolurilor naționale și de reinterpretare a istoriei în funcție de presiuni ideologice.

Declarația deputatului Mihai-Adrian Țiu (integral):

„Astăzi Octavian Goga, mâine toata istoria României

Astăzi nu vorbim doar despre îndepărtarea bustului lui Octavian Goga din Municipiul Iași. Din păcate, vorbim despre îndepărtarea simbolurilor naționale, despre marginalizarea valorilor culturale și despre un precedent îngrijorător pentru întreaga națiune.

Acest act reprezintă dovada clară că, sub pretextul unor legi precum așa-numita „Legea Vexler”, se deschide o poartă largă către rescrierea istoriei României. Când astfel de legi încep să facă victime, nu mai putem vorbi despre democrație. Pentru că ceea ce vedem astăzi nu este o corecție istorică, ci o formă de cenzură.

Astăzi este Goga. Mâine, cine urmează? Nu putem accepta eliminarea din spațiul public a tuturor figurilor incomode pentru anumite curente ideologice. Dispariția bustului său din Copou nu șterge trecutul, dar arată cât de ușor suntem dispuși să-l ascundem și să-l schimbăm când devine incomod pentru anumite voci sau pentru anumite interese.

Octavian Goga a fost poet, publicist, academician, om politic și o voce puternică a identității naționale. Un om care a scris și a trăit pentru România. Este parte din fundamentul cultural și istoric al acestei națiuni, iar faptul că este șters din memoria publică reprezintă un abuz. În România, au început rând pe rând să fie mutate sau îndepărtate statuile marilor personalități istorice. Inclusiv statuia lui Mihai Viteazul din municipiul Slatina, județul Olt, a fost relocată în nordul județului Olt.

În calitate de deputat în Parlamentul României nu voi permite transformarea spațiului public într-un loc fără identitate culturală și fără repere istorice. Astăzi mutăm, mâine ascundem, iar poimâine vom ajunge să ne fie rușine de propriul trecut. Vom ajunge ca orice asociație, orice presiune ideologică, să decidă cine merită să rămână în istorie și cine nu?

Susțin public că „Legea Vexler”, în forma în care este aplicată astăzi, ridică semne grave de întrebare. Pentru că deschide calea unor interpretări abuzive, nu mai apără valori și devine un instrument care șterge istoria României. Nu putem închide ochii la astfel de acțiuni. Când o lege ajunge să decidă ce parte din istorie avem voie să omagiem și să vedem, vorbim clar despre o formă de cenzură. Cei care au scris istorie trebuie să rămână acolo unde le este locul, în fața noastră, în conștiința publică, în spațiul vizibil al acestei națiuni. Nu ascunși, nu mutați pe furiș, nu eliminați la orice presiune.

Pentru că o națiune care își ascunde trecutul este o națiune care își pierde viitorul. România nu trebuie să devină o țară în care istoria se negociază și în care identitatea națională este ștearsă sau ascunsă. Este regretabil că am ajuns aici, dar este și mai grav dacă nu reacționăm. România trebuie să rămână un stat suveran așa cum spune Constituția României!

Dacă astăzi rămânem indiferenți, mâine nu vom mai avea ce să apărăm și devenim complici la pierderea identității noastre naționale. Pentru că nu ne ascundem istoria, o pierdem definitiv. Un popor unit nu poate fi învins!”

După 9 luni, 3 săptămâni și 5 zile de guvernare, România se află într-un moment critic, marcat de incertitudine economică, presiune socială și lipsă de direcție, potrivit reprezentanțiilor PSD Olt.

Într-o declarație publică, social-democrații vorbesc despre o perioadă „apăsătoare”, în care efectele deciziilor politice se resimt direct în viața de zi cu zi a românilor. Criticile vizează activitatea premierului Ilie Bolojan, despre care PSD Olt afirmă că nu a reușit să ofere soluții clare și eficiente pentru problemele economice tot mai acute.

Potrivit declarației, mediul de afaceri este afectat de pierderi și incertitudine, iar locurile de muncă devin din ce în ce mai nesigure. Reprezentanții PSD Olt susțin că situația actuală nu mai poate fi redusă la dispute politice, ci reflectă o realitate resimțită de cetățeni:

„Nu este o discuție despre partide și calcule politice, ci despre realitatea pe care fiecare român o trăiește zi de zi. Despre familii care resimt presiunea fiecărei decizii greșite și despre o țară care nu mai poate continua în acest ritm.”

În același mesaj, social-democrații vorbesc despre lipsa de asumare și de consultare reală în luarea deciziilor:

„Au fost nouă luni în care sarcinile lui Bolojan nu au fost nici clare, nici duse până la capăt și nici asumate prin consultare reală. În locul direcției am avut ezitare, în locul deciziilor am avut amânare, iar în locul rezultatelor am rămas cu efecte negative care se văd în economie și în viața de zi cu zi a oamenilor.”

Declarația se încheie cu un apel direct, formulat în termeni categorici, care marchează o poziționare politică clară la nivel local.

„De aceea spunem ferm: până aici. Nu pentru că vrea PSD, ci pentru că românii o cer. Există un moment în care lucrurile nu mai pot fi amânate, iar adevărul nu mai poate fi ascuns. Pe 20 aprilie, Oltul spune: ajunge. Este momentul adevărului.”

Mesajul PSD Olt reflectă o mobilizare tot mai accentuată în teritoriu, pe fondul nemulțumirilor economice și sociale invocate. Rămâne de văzut în ce măsură aceste poziționări vor influența evoluțiile politice din perioada următoare.

Deputatul PSD Marius Iancu acuză prăbușirea economiei României și lansează un atac la adresa premierului Ilie Bolojan, acuzând actuala guvernare de ”cea mai gravă prăbușire economică din ultimii 17 ani”, comparabilă cu perioada crizei financiare din 2009.

Într-o postare publică deputatul social-democrat susține că România traversează o perioadă economică alarmantă, marcată de scăderea consumului, creșterea taxelor și accentuarea deficitului bugetar. Potrivit acestuia, actuala conducere a Guvernului nu doar că nu a reușit să stabilizeze economia, ci ar fi agravat dezechilibrele existente și îl indică direct pe premier drept responsabil pentru situația actuală.

„O guvernare slabă se vede atunci când scade consumul, cresc nejustificat taxele și impozitele și crește deficitul bugetar. Un premier slab este acela care, în loc de bunăstare pentru cetăteni aduce venituri reduse, salarii înghețate, șomaj și sărăcie! Și toate aceastea poartă un singur nume – ILIE BOLOJAN”, afirmă deputatul de Olt Marius Iancu.

Parlamentarul PSD susține că România înregistrează șapte luni consecutive de scădere a consumului, fenomen pe care îl consideră fără precedent în ultimii aproape două decenii. În opinia sa, această evoluție are efecte în lanț asupra economiei: diminuarea producției, scăderea vânzărilor, reducerea investițiilor și, implicit, pierderi pentru companii și bugete locale.

De asemenea, Iancu critică dur politica fiscală a Guvernului, susținând că majorările de taxe – inclusiv TVA și accize – nu au avut efectul scontat asupra veniturilor bugetare. În sprijinul afirmațiilor sale, deputatul invocă estimări ale Fondul Monetar Internațional și ale Institutul Național de Statistică, care ar indica o încetinire a creșterii economice și o inflație în creștere. Potrivit acestor date, prognoza de creștere economică ar fi fost redusă la 0,7%, iar inflația ar putea ajunge la 7,8%.

”În ciuda avertismentelor și fără să țină cont de propunerile Partidului Social Democrat, premierul Bolojan a reușit „performanța” de a aduce economia României într-o situație asemănătoare cu aceea din timpul crizei din anul 2009. Este cea mai mare prăbușire a consumului din ultimii 17 ani – 7 luni consecutive de scădere, din cauza creșterii taxelor și înghețării veniturilor cetătenilor.

Acest lucru înseamnă scăderea producției, scăderea vânzărilor, pierderi pentru companii, bani mai puțini în bugetele locale, scăderea investițiilor, a salariilor și concedieri. Creșterea taxelor impusă de Bolojan, măsură la care noi ne-am opus, nu a redus deficitul bugetar. În plus, mai puțin de 1% din majorarea TVA, o altă măsură proastă, a ajuns în bugetul statului. În cazul accizelor, statul a încasat cu 5% mai puțin după majorare”, a mai afirmat public Marius Iancu.

În final, deputatul PSD face apel la o schimbare de direcție la nivel guvernamental, susținând că România are nevoie de „un premier responsabil” care să readucă stabilitatea economică și încrederea cetățenilor.

Declarația se înscrie într-un context politic tensionat, pe fondul îngrijorărilor legate de evoluția economiei și nivelul de trai al populației.

Deputatul Gigel Știrbu acuză Partidul Social Democrat că folosește un așa-zis „referendum intern” drept paravan pentru a ascunde teama de reforme și pierderea controlului asupra resurselor statului. 

Într-o postare publică, deputatul liberal Gigel Știrbu susține că demersul Partidul Social Democrat privind consultarea internă pentru susținerea unui eventual guvern condus de Ilie Bolojan nu reprezintă un exercițiu real de democrație, ci o simplă strategie de imagine.

Potrivit deputatului Gigel Știrbu, PSD încearcă să creeze aparența unei decizii colective, în timp ce, în realitate, hotărârile sunt deja luate la nivel politic, „rece și cinic”, în funcție de interesele de partid. Deputatul PNL merge mai departe și susține că inițiativa este „o perdea de fum” menită să ascundă o problemă mai profundă: refuzul reformelor. În opinia sa, PSD ar fi construit în timp un aparat administrativ supradimensionat, dominat de sinecuri și interese clientelare, care nu servește cetățeanul, ci structurile politice.

Declarația integrală a deputatului Gigel Știrbu:

„Vine valul!!!!!! PSD mimează democrația internă ca să ascundă o realitate simplă: nu este vorba despre principii, despre guvernare sau despre „voința membrilor”. Este doar o decizie politică, rece și cinică, luată de un partid care simte că pierde teren și încearcă disperat să-și conserve privilegiile.

Așa-zisul „referendum intern” privind susținerea guvernului condus de Ilie Bolojan nu este nimic altceva decât o perdea de fum. O încercare de a legitima o frică tot mai evidentă: frica de reformă. Pentru că adevărul doare. Iar adevărul este că ani la rând, PSD a construit și a întreținut un stat bugetofag, sufocat de sinecuri, de instituții inutile și de o administrație supradimensionată, menită nu să servească cetățeanul, ci clientela de partid.

Astăzi, când se vorbește despre tăieri, eficientizare și responsabilitate, PSD intră în panică. Pentru că fiecare reformă înseamnă mai puține posturi de împărțit, mai puține resurse de controlat, mai puțină putere electorală. Iar ceea ce vedem acum este doar agonia unui sistem care refuză să se schimbe.

Nu mai au unde să fugă. Pentru că românii încep să vadă dincolo de lozinci. Văd diferența dintre reformă și conservarea privilegiilor. Văd cine vrea un stat suplu și eficient și cine vrea un stat gras, ineficient și controlabil politic. Adevărul este simplu: PSD nu are o problemă cu guvernul. Are o problemă cu schimbarea. Iar în momentul în care reforma devine inevitabilă, PSD devine irelevant.

Și exact asta încearcă să evite acum, printr-un „referendum” care nu decide nimic, dar spune totul despre frica lor de viitor.” 

Declarațiile vin într-un moment tensionat pe scena politică, în care discuțiile despre reforme administrative, reducerea cheltuielilor publice și restructurarea aparatului bugetar devin tot mai prezente.